Dezvoltarea umană din ultimele decenii a fost însoțită de schimbări rapide ale tehnologiei și de o proliferare din ce în ce mai mare a dispozitivelor și serviciilor digitalizate. Și ritmul schimbării pare să se accelereze ca urmare a „tehnologiilor de frontieră”, cum ar fi inteligența artificială (AI), robotica, biotehnologia și nanotehnologia.
Aceste tehnologii au adus deja beneficii enorme – evidențiate în 2020 prin dezvoltarea accelerată a vaccinurilor împotriva coronavirusului. Dar progresele rapide pot avea dezavantaje grave, dacă depășesc capacitatea societăților de a se adapta. Există, de exemplu, temeri că locurile de muncă dispar, pe măsură ce se automatizează mai multă activitate economică și că rețelele sociale exacerbează diviziunile, anxietatea și îndoiala. În general, există îngrijorarea că tehnologiile de frontieră vor extinde și mai mult inegalitățile sau vor crea altele noi.
Majoritatea acestor probleme au fost exprimate în țările dezvoltate. Dar implicațiile ar putea fi și mai grave pentru țările în curs de dezvoltare – dacă comunitățile și țările sărace sunt fie copleșite, fie pur și simplu lăsate în urmă. Acest raport analizează modul în care țările în curs de dezvoltare pot prinde valul tehnologiilor de frontieră, echilibrând inovația cu echitatea în urmărirea obiectivelor de dezvoltare durabilă.
Sursa: https://unctad.org